Două vorbe românești din bătrâni, amintite în titlul acestui articol, sintetizează în mod perfect ceea ce s-a întâmplat în timpul vizitei premierului Victor Viorel Ponta în China... Marea Chină roșie, acolo unde social-democratul (pe stil nou) se simte ca peștele în apă.
Numai zâmbet, premierul României, care se pregătește să candideze pentru cea mai înaltă funcție în stat, cea de președinte, a făcut o declarație – preluată de ziarele chineze – care ne pune pe gânduri. Spun ziarele din China că Victor Ponta a lăudat partidul comunist chinez și că România (auziți, dumneavoastră!, deja se erijează în conducătorul țării!) este căzută într-o admirație fără seamăn față de modul în care comuniștii chinezi au reușit să dezvolte patria lui Mao...
În anul de grație 2014, iată că se găsește un politician român să aducă osanale, precum aduceau odinioară slugoii p.c.r., formațiunii conducătoare din China.
Om fi având noi, ca țară, nevoie de investiții din China, însă acest lucru trebuie tratat cu totul altfel decât o face Ponta. La fel ca și Iliescu (acum câțiva ani, când a fost și el prin China), premierul nu se poate simți decât mândru, probabil, că se află în vizită într-o țară comunistă. Crescuți și moșiți de bunicuța Iliescu, mai-marii social-democraților ne arată, dacă mai era nevoie, de unde își trag seva...
De altfel, ce să ceri de la niște prozeliți ai celui care nu s-a dezis nici acum, la peste două decenii de la Revoluție, de trecutul său de comunist și nici de regimul pe care l-a reprezentat, în sfere înalte, și în perioada de dinainte de 1989?
Iar „omul nou” din PSD se pregătește acum să ne devină președinte. Unul care, acum, când e premier, ridică în slăvi China și partidul comunist de acolo, dar care, dacă va fi ales, ar trebui, conform cu alianțele în care România este acum parte, să fie și prietenul... americanilor. Cel puțin așa solicită noul însărcinat cu afaceri ad interim al Ambasadei SUA la București, care a și declarat că SUA și NATO așteaptă acest lucru din partea viitorului președinte al României.
Sperăm că, deși pare o speranță deșartă, Victor Viorel a făcut acele declarații de la Beijing doar din complezență și nu din convingere, deși toate lucrurile concură spre a ne convinge de contrariu...
Anton BORBELY

