Consiliul Local a aprobat, în ședința extraordinară de plen, un proiect de hotărâre privind reglementarea modalității de parcare în centre comerciale și a modului în care mașinile care nu aparțin clienților sau care sunt parcate aiurea se pot ridica, transporta și depozita. Ca urmare a numeroaselor sesizări privind abuzurile la care o anumită firmă, „Îngerii galbeni”, se pretează, consilierul Alfred Simonis a venit cu un proiect de hotărâre, ideea a fost îmbrățișată de ceilalți colegi ai săi, dar și de către primarul Nicolae Robu, iar apoi a fost supusă votului în plen. Așa cum arată ea în forma adoptată, hotărârea pare atacabilă în instanță, deși mai mulți consilieri locali s-au pronunțat în favoarea găsirii unor soluții care să facă proiectul inatacabil. Astfel, de acum înainte, pe raza municipiului Timișoara, chiar în parcările private, nimeni nu mai are dreptul de a ridica mașini, cu excepția firmei (sau firmelor, dacă va fi cazul în viitor) agreate de Consiliul Local. Până acum, prin delegare de gestiune, de pe domeniul public al orașului, doar SDM are dreptul acesta, un drept extins acum și asupra domeniului privat, pentru că este singura societate de acest fel „agreată” de Consiliul Local.
Suntem perfect de acord, și cunoaștem destule cazuri care să ne întărească această convingere, că firma privată care tăia și spânzura prin parcările private, ale super market-urilor în special, și-a încălcat cu mult atribuțiunile și, în multe situații, chiar a încălcat legea, iar o măsură care să stopeze aceste abuzuri trebuia luată. Însă, Primăria, Consiliul Local, trebuia să găsească o variantă „beton” și, în opinia noastră, trebuia să țină cont de mai multe aspecte.
Cu siguranță, firmele private care și-au asigurat serviciile „Îngerilor galbeni” au semnate contracte cu această societate. Nu știm dacă au reacționat în momentul în care „îngerii” au comis abuzurile de care sunt acuzați, dacă știu câți bani au fost nevoiți să scoată din buzunar timișorenii care au căzut victimă acestora, dacă, până la urmă, la fel ca și parcarea lor, mașinile acestora sunt proprietăți private, iar unele acțiuni de ridicare au fost de fapt furturi cu public...
Conform hotărârii de Consiliu Local, de acum înainte, centrele comerciale vor fi nevoite să-și asigure parcările cu bariere, iar, așa cum spuneam, în situații care o impun, mașinile să fie ridicate, transportate și depozitate doar de către anumite firme, agreate de municipalitate. Din moment ce „Îngerii galbeni” au fost „interziși” în parcările marilor magazine, fără ca, probabil, contractele cu acestea să înceteze, practic, toți marii retaileri din oraș ar trebui să încheie contracte noi, cu SDM, creându-se, deocamdată cel puțin, un monopol pe acest sector. Ce se va petrece dacă super-market-urile nu vor semna contracte cu SDM? După ce criterii vor acționa lanțurile de magazine mari cu parcări proprii? Rămâne de văzut.
Cu siguranță, însă, hotărârea adoptată în Consiliul Local este binevenită, pentru că „Îngerii galbeni” s-au dovedit a fi până acum orice, numai îngeri nu. „Este un semn, spunea primarul Nicolae Robu, că ne dorim să facem ordine în acest domeniu. Cer Poliției Locale să-i pună cu botul pe labe pe acești șmecheri, care, pe lângă ce au făcut în parcările private până acum, își mai fac și reclamă mascată pe domeniul public. Pentru că nu putem percepe taxe de publicitate retroactiv, o vom face de acum încolo, cu ajutorul Poliției Locale. Desigur, proiectul poate fi îmbunătățit pe parcurs, însă este bine că s-a votat în această formă”.
Îmbunătățiri ar putea veni în ceea ce privește modul de abordare a problematicii parcărilor private, până la urmă aflate în proprietatea societăților comerciale care au plătit bani grei pentru ele. Aici trebuie ajuns la un acord între municipalitate și aceste societăți, pentru ca o idee plină de bune intenții să nu se lovească de îngrădirea dreptului la proprietate. Până acum, destul au îngrădit acest drept „Îngerii galbeni”, care nu au ținut cont că mașinile pe care le ridicau nu le aparțineau lor, ci unor amărâți de timișoreni, pe care, pe deasupra, îi mai și jecmăneau fără milă.
Anton BORBELY