De mai bine de 40 de ani s-a tot încercat integrarea comunității rrome în societatea românească, în ultimii 25 de ani formându-se foarte multe ONG-uri care aveau drept scop integrarea de la cel mai mic rrom până la cei mai în vârstă. Majoritatea dintre aceste ONG-uri au primit și fonduri foarte mari, atât din țară cât și din străinătate, de la comunitatea europeană, în special. Multe dintre acțiunile acestor așa zise asociații de a ajuta și de a lupta împotriva analfabetismului rromilor și de a-i integra în societate din punct de vedere ale actelor de identitate au eșuat.

Banii dați au fost de fiecare dată o atracție irezistibilă pentru membrii din conducerea acestor ONG-uri și chiar ai conducătorilor unor familii de rromi. Nu s-a făcut însă în acest timp nici un pas înainte și nici nu s-a văzut vreo evoluție reală în viața rromilor sau a societății românești. Ba mai mult, a avut loc o scindare mai acută de natură socială și morală între locuitorii unor așezăminte de rromi din țara noastră. Au existat destule ONG-uri care au fost dirijate și conduse chiar de etniile de rromi. Nu au făcut altceva decât să pună și mai mult în evidență marea discrepanță între rromii săraci și cei care au avut ocazia să profite din plin de pe urma fondurilor care le-au fost acordate.

Acum problema a devenit și mai spinoasă...  Cum am putea să-i catalogăm pe cei care au fost cocoțați tocmai la vârful etniei și care au băgat mâna până la cot în banii comunității și au dus în derizoriu educarea și chiar traiul acestei etnii?
Recent, un caz din Parlamentul României ne șochează cu atât mai mult cu cât acest fenomen a fost făcut de o mare personalitate culturală românească.

Ne punem întrebarea firească dacă totuși în viitorul apropiat aceste fonduri atât de necesare integrării etniei rrome vor ajunge, până la urmă, la cei care trebuie, ca să fie până la urmă rezolvată problema civilizării, integrării și ridicării nivelului de trai al acestei etnii.

Ștefan Popa POPAʼS