- Suntem în plină sesiune de toamnă a examenului de Bacalaureat...
- Doamne, acum 40-50 de ani, majoritatea elevilor care se prezentau la examenul de Bacalaureat aveau un nivel de cunoștințe, dacă nu ridicat, atunci cel puțin mediu. Majoritatea știau să scrie și să citească corect românește și aveau un bagaj de cunoștințe generale cu care ne puteam mândri printre școlile din lume. Examenele erau foarte exigente și triau valorile de cei cu mai puține cunoștințe. Până și în școlile specializate (școlile profesionale), care evident că sunt mai mult decât necesare și în zilele noastre, elevii aveau, pe lângă ce acumulau la orele de specialitate, cunoștințe și cultură generală. Ceea ce demonstra că suntem un popor cu oarecare educație și civilizație, subliniate de o anume disciplină. Elevii se îmbrăcau în așa-numitele uniforme și veneau foarte decenți la cursuri și la ore.
- Ce se întâmplă astăzi?
- În antiteză cu acele vremuri, astăzi lucrurile stau cu totul și cu totul altfel. Prezența fetelor și a băieților la programul școlii se face printr-o vestimentație sumară, vestimentația fiind provocatoare. Astfel, nu ne mai poate mira multitudinea de violuri care se petrec la ora aceasta în rândul minorilor.
Din cauza lipsei de educație permanentă s-a ajuns, în zilele noastre, ca aceste evenimente negative să se petreacă nu numai între elevi, ci chiar între profesori și elevi. Există la ora actuală foarte mulți profesori care intră în rezonanță cu viața elevilor. Ajungi să-ți pui întrebarea: care este rolul educativ al profesorului, vizavi de elevul actual? Materiile sunt predate superficial, într-o etapă în care s-au creat manuale experimentale fără conținut educațional, ba chiar în derâdere, numai cu scopul de a-și crește, unii dascăli, veniturile extrașcolare. Nimeni nu mai ține cont de ștacheta educației. După Bacalaureat s-a demonstrat că există licee în care nici un elev nu a absolvit „Bacul”.
- Ce putem înțelege în atare condiții?
- Faptul că, într-o școală, într-un liceu, nu ia nici măcar un elev examenul de bacalaureat, demonstrează nivelul submediocru al societății actuale, pe care au creat-o politicienii noștri, prin legile pe care le-au dat. Se demonstrează evident disprețul față de educarea elementelor tinere din viața românească. Au încercat să copieze tot felul de programe din țările mai puțin civilizate, adaptându-le într-un stil balcanic și spunând că sunt legi originale românești.
În asemenea haos, este greu ca o societate în care spiritul de educație a pierit să se poată ridica la nivelul țărilor europene. Nu este posibil ca, atunci când termină liceul, elevii să fie semianalfabeți.
Și dacă nu ne vom trezi cel puțin acum, în cel de-al doisprezecelea ceas, și nu vom acorda educației și învățământului locul care li se cuvin în societatea românească, vom însemna din ce în ce mai puțin în cultura europeană.
A consemnat, Petru Vasile TOMOIAGĂ
