Prim-ministrul Victor Ponta a anunțat că persoanele care au credite la bănci și au un salariu mediu net mai mic sau egal cu 1610 vor putea să obțină o reducere la jumătate a ratei, dar nu mai mult de 500 de lei, timp de doi ani, urmând ca după această perioadă să beneficieze de un credit fiscal de la stat, tot timp de doi ani, în valoare de 200 de lei lunar. Măsura anunțată de Ponta s-ar aplica unui număr de 907.000 de debitori.
Ce înseamnă acest lucru, în cifre absolute? Că onor guvernul României face, timp de patru ani, un efort bugetar care poată să depășească suma de șapte miliarde de lei (peste un miliard și jumătate de euro!) pentru a acoperi datoriile unor persoane care s-au înghesuit să facă credite pe care acum nu le mai pot achita. Măsura nu este nici pe departe una de protecție socială, ci una cu conotații strict electorale în perspectiva alegerilor europarlamentare și prezidențiale din acest an. Un număr de 907.000 de debitori reprezintă un bazin electoral de 1.500.000 de persoane, adică un procent de peste 20% din populația care merge de regulă să voteze la alegeri. Cel puțin, aceasta pare a fi singura justificare.
Sunt convins că există foarte mulți români care au ajuns în imposibilitatea de a-și mai plăti creditele, luate pentru o nevoie reală, din motive independente de voința lor (scăderi salariale, reduceri de personal ș.a.m.d.). Însă numărul acestora este mic în comparație cu cei care au luat un credit pentru a merge în concediu, pentru a-și cumpăra un televizor nou, un telefon șmecher sau pentru cine știe ce alt capriciu. Ori este cel puțin imoral ca statul să îi susțină astfel pe cei capricioși.
Un alt calcul, din alt punct de vedere, ne arată că numărul de 907.000 de debitori este de zece ori mai mic decât numărul de contribuabili la bugetul de stat. Practic, cei nouă milioane de români care plătesc taxe și impozite vor fi nevoiți să plătească oalele sparte de 10% dintre ei, acest lucru însemnând că fiecare dintre cei care nu au credite (sau au, dar au și „ghinionul” de a avea un venit lunar de peste 1610 lei) va fi nevoit să suporte din buzunarul propriu cu aproximativ 1000 de lei această măsură abuzivă a guvernului.
Când privești cifrele, dincolo de discursuri electorale, nu poți să nu te gândești că astăzi, în România, este mai util să nu îți plătești taxele decât să fii un contribuabil cinstit. Iar singurul răspuns pe măsură la mișcarea anunțată de Victor Ponta ar fi o grevă fiscală generalizată.
O organizează cineva?
George FLAVIAN
P.S. – Nu am făcut referire aici la cele 500 de milioane de euro datorie de care același guvern Ponta a „iertat” compania Rompetrol. Bani pe care, bineînțeles, tot noi îi plătim, la fel cum plătim mulți alții. Și tot pentru niște șmecheri.
