- În ce măsură ne ajută televiziunea în cultură?
- Există o tendinţă din ce în ce mai accentuată în mass-media de la noi de a încerca să uniformizeze gustul cetăţenilor din societatea românească, de a-i face otova, de a-i nivela... Din păcate nu la un nivel ridicat, ci la unul de jos, rudimentar. Astfel, de multe ori, îi pune în faţa faptului împlinit oferindu-le emisiuni după reţete stabilite de ei, emisiuni în care nu se mai poate discerne între valoare şi nonvaloare. De 25 de ani se pot observa echipe de doi-trei-patru, sau chiar mai mulţi, care apar la televizor şi prezintă aşa-zisele talk-show-uri în care se vorbeşte mult şi nu se spune nimic. Prin aceste emisiuni, efectul educaţional este zero. Nu se câştigă nimic. Astfel bat apa în piuă de peste 20 de ani. Tinerii, cetăţenii care privesc astfel de emisiuni, nu câştigă nimic în educaţie şi, în acelaşi timp, ajung să nu mai perceapă realitatea în adevăratul sens al cuvântului. Mai mult, în unele emisiuni se încurajează lenevia vizavi de studiul societăţii româneşti în sens constructiv. De aici şi înăsprirea, cultivarea aş putea spune, a unui aspect de răutate care la noi la români se dezvoltă din ce în ce mai mult şi din ce în ce mai nestingherit. Proverbul cu „capra vecinului” este demult depăşit. Urmăm o cale „a răului” nocivă şi foarte greu de a fi depășită vreodată.
- Prin urmare, televizorul nu ne ajută prea mult în transformarea noastră în bine?
- Dimpotrivă. Sunt foarte multe emisiuni care promovează violenţa, pornografia, homosexualitatea şi alte aspect negative ale societăţii… Ei spun: ai telecomanda şi poţi să alegi. Dar e vorba despre copii, despre tinerii noştri, de educaţia pe care le-o dăm. Din păcate, aspectele negative se propagă tot mai mult şi tot mai repede prin televiziune în societate, iar fenomenul este foarte greu de controlat. Nu populaţia educă presa, ci tocmai invers. Suntem, într-un, fel în al doisprezecelea ceas. Trăim într-o societate bolnavă, care trebuie vindecată. Totul depinde de noi. Trebuie să înţelegem că doar prin educaţie, prin învăţământ se poate ajunge din nou la o societate normală.
- Remedii?
- Ar trebui făcute mult mai multe emisiuni constructive, educaţionale. În acelaşi timp, ar trebui să dispară emisiunile distructive, de orice fel ar fi ele. Să nu mai vorbim de emisiunile de istorie, care au dispărut aproape de pe micile ecrane. Noi trebuie să ne cunoaştem adevărata istorie a patriei, tinerii noştri trebuie să înveţe să vorbească corect, trebuie să aibă cunoştinţele minime de geografie a patriei noastre, avem nevoie de emisiuni adevărate de cultură.
În aceeaşi ordine de idei, ar trebui prezentate exemple pozitive, ar trebui popularizaţi campionii de la Olimpiade, ar trebui prezentate modele adevărate ale acestui neam.
Repet, nu putem propaga la nesfârşit „cultura showbiz-ului”, care satisface pe moment gustul omului de rând, nu putem prezenta „modele” care apar şi dispar cât ai clipi, fără nici un rezultat.
Televiziunea trebuie să se bazeze pe stâlpii de moralitate ai acestui neam şi, nu în ultimul rând, vreau să adaug că la educarea şi propăşirea neamului nostru un rol tot mai important ar trebui să-l aibă şi Biserica Ortodoxă Română.
A consemnat, Petru Vasile TOMOIAGĂ
