Asociația Foștilor Deportați în Bărăgan din Timișoara, funcționează în baza unui „Statut” validat prin Sentința Civilă nr.121/13 martie 1990 pronunțată de către Judecătoria Timișoara în dosarul nr.38/1241/90 și este înregistrată prin această sentință ca persoană juridică. Activitatea Asociației a fost afectată de perioada restricțiilor impuse de virusul chinezesc, nereușind să-și desfășoare toate activitățile la capacitate maximă. Cu toate acestea, comemorările deportării, dar și celelalte activități specifice au mers mai departe și în cei doi ani de restricții. În mod deosebit a fost marcat anul 2021 când s-au desfășurat manifestările de comemorare a 70 de ani de la deportarea în Bărăgan Au fost decernate medalii și diplome cu inscripția „70 de ani de a deportarea în Bărăgan” pentru contribuția deosebită la păstrarea memoriei deportării în Bărăgan și insigne și diplome cu aceeași inscripție tuturor participanților la manifestări. De asemenea au fost editate mai multe cărți având ca subiect deportarea în Bărăgan, unele traduse în limba engleză.
Sâmbătă, 14 mai, la Casa „Adam-Müller-Guttenbrunn” din Timișoara, Asociația Foștilor Deportați în Bărăgan din Timișoara s-a întrunit pentru a susține alegeri pentru forurile de conducere. Potrivit statutului, alegerile se desfășoară din trei în trei ani, ultimele alegeri înainte de perioada restricțiilor având loc în martie 2017, iar de atunci, datorită faptului că în luna martie a anului 2020 a început perioada restricțiilor cauzate de virus, alegerile au fost amânate.
De la alegerile din 2017, Decretul-Lege nr. 118/1990, după care sunt stabilite drepturile deportaților, a suferit modificări, urmașii deportaților primind drepturi și, prin urmare, devenind, la cerere, membri în asociație.
În 14 mai 2022, când au fost organizate noile alegeri ale asociației, pe întreg cuprinsul României s-a marcat Ziua Națională de Cinstire a Martirilor din temnițele comuniste, în amintirea faptelor petrecute în noaptea de 14 spre 15 mai 1948, când au fost arestați numeroși tineri, intelectuali, români care s-au opus regimului comunist. Ziua a fost instituită prin Legea nr. 127/2017.
Ședința Adunării Generale a asociației, având o prezență de aproximativ 75 de membri cotizanți, a început după ce președintele în exercițiu al asociației, domnul inginer Petru Mirciov, a solicitat rostirea rugăciunii „Tatăl nostru”, părintele Mircea Lăutaș fiind invitat să oficieze acest moment. La propunerea președintelui Mirciov, întreaga Adunare Generală a păstrat un moment de reculegere pentru membrii asociației, care, între 2017-2022, au decedat, pentru cei decedați în deportarea din Câmpia Bărăganului (1951-1956) și pentru cei decedați după ce au revenit acasă din deportare. Printre decedații din ultimii cinci ani au fost amintiți, Mixich Otto, Giurgeca Adrian, Fantaziu Vasile (de la înființarea Asociației Foștilor Deportați în Bărăgan, secretarul acesteia) și Zimbrean Elizaveta (mulți ani, contabila Asociației).
A urmat cuvântul președintelui Asociației Foștilor Deținuți Politic din România, filiala Timiș, vicepreședinte al Asociației Foștilor Deținuți Politic din România, domnul inginer Teodor Stanca, prezent, ca de atâtea ori la momentele de marcă ale deportaților, cele două asociații frățești păstrând memoria suferințelor îndurate în anii întunecați ai comunismului și participând de fiecare dată umăr la umăr la momentele comemorative.
În cuvântul rostit, președintele Stanca și-a exprimat, printre altele, surprinderea că din rândul urmașilor care au intrat de curând în asociației, fiind beneficiari ai drepturilor prevăzute în Decretul-Lege 118, după modificările operate în conținutul său, sunt foarte puțini prezenți la ședință: „mă așteptam ca astăzi în sală să nu mai avem loc de câți și-au trecut dosarele și și-au rezolvat drepturile după Decretul-Lege 118. Era bine dacă veneau cât mai mulți dintre noii membri, noii beneficiari, pentru că trebuie să înțeleagă că vor avea și ei niște obligații, cel puțin de ordin moral, de a păstra memoria acelor perioade. Vedeți prin ce trece lumea în momentul de față și este bine ca societatea românească să se trezească la realitate și să fie mai capabilă de a face față atâtor încercări din lumea de azi”.
Referitor la prezența copiilor-urmași ai deportaților, membri în Asociație, președintele Petru Mirciov a spus că, dintre cei care au fost sprijiniți de Asociație să-și depună dosare la Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială ca să obțină drepturi în conformitate cu prevederile Decretului-Lege 118, aproximativ 300, 400 s-au înscris anul trecut și anul acesta în Asociația Foștilor Deportați în Bărăgan filiala Timișoara, puțini fiind cei care participă la Adunarea Generală, președintele Mirciov susținând că această situație „va trebui să se remedieze pe viitor, pentru că viitorul asociației este al lor, nu al nostru”.
A urmat raportul de activitate al Consiliului de Conducere al Asociației între 2017-2022, prezentat de președintele în exercițiu Petru Mirciov, prezentare în care au fost marcate toate activitățile desfășurate de Asociației pe timpul cât domnia sa a deținut mandatul de președinte. Dintre aceste activități amintim aici, organizarea (în luna iunie) ceremoniilor religioase de comemorare și depunere de coroane în memoria victimelor deportării în Bărăgan, participarea, în fiecare an, la parastasul organizat împreună cu Asociația Foștilor Deținuți Politic din România filiala Timiș la Catedrală, în ziua de 9 martie, de Ziua Foștilor Deținuți Politic și a Victimelor Comunismului, participarea la Conferința Internațională „Pâinea Păcii”, care se desfășoară în fiecare an într-o țară fost comunistă (anul trecut a avut loc în România și a fost organizată de A.F.D.B.-Timișoara și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, cu sprijinul Consiliului Județean Timiș împreună cu Asociația „FriedensBrot” din Germania), editarea sau reeditarea de cărți având ca temă „deportarea în Bărăgan”, organizarea de lansări de carte și simpozioane (în ianuarie 2022 reprezentanți ai Asociației au participat la Mitropolia Banatului la lansarea volumului omagial cu prilejul împlinirii vârstei de 70 de ani a Î.P.S.S. Ioan Selejan, Mitropolitul Banatului), realizarea unui site despre deportările în Bărăgan, realizarea de filme documentare despre deportări și deportați etc..
A urmat prezentarea raportului Comisiei de Cenzori pentru activitatea cuprinsă între 2017-2022, raport prezentat de doamna Doina Silagi (membră în Comisia de Cenzori), după care au fost purtate discuții pe baza celor două rapoarte prezentate.
S-a trecut la propunerile pentru noi membri în Consiliu de Conducere, noua componență a acestui for, din care a fost ales președintele, vicepreședintele și secretarul, fiind votată astfel de către Adunarea Generală: Petru Mirciov, Cornelia Fiat, Lidia Iovescu, Rocuș Velciov, Ivan Mircov, Svetcu Mihailov, Alexandru Acimov, Milan Uncianschi, Lucia Cevdarie, Lazăr Belin, Mariana Barbul, Tiberiu Sarafolean, Maria Melniciuc, Mircea Lăutaș, Boga Ciocov. Supleanți au fost aleși, Sebastian Bratan, Alexandru Chiu, Rodica Albuleț.
Consiliul de Conducere a ales, din componența membrilor săi votați de Adunarea Generală, noul președinte, vicepreședinte și secretar al Asociației Foștilor Deportați în Bărăgan filiala Timișoara, domnul inginer Petru Mirciov fiind ales pentru un nou mandat de trei ani, vicepreședinte și secretar fiind alese doamnele, Cornelia Fiat și Lidia Iovescu.
În cadrul ședinței alegerilor, Adunarea Generală, alcătuită din totalitatea membrilor cotizanți ai asociației, a ales, prin vot, componența Consiliului de Cenzori, noii membri fiind, Doina Silagi, Dorin Hehn și Rodica Nicolaescu.
În discuțiile care au fost purtate în cadrul ședinței, desprindem propunerile, drama deportărilor în Câmpia Bărăganului (1951-1956) să ocupe un capitol distinctiv în manualele de istorie și să se predea în școli, casă de bătrâni pentru deportați, fie în Timișoara, fie la Buziaș, fie la Moneasa, fie altundeva.
Cornel Seracin
