La 24 aprilie 1947, Sinodul Permanent al Bisericii Ortodoxe Române, întrunit sub preşedinţia patriarhului Nicodim Munteanu, a aprobat ridicarea scaunului episcopal de la Timişoara la rangul de scaun arhiepiscopal.
Gramata patriarhală emisă la 24 iunie 1947 subliniază că, Sinodul Permanent, „apreciind aşa cum se cuvine stăruinţa în dreapta credinţă şi ataşamentul faţă de Biserica străbună a fiilor săi duhovniceşti de pe frumoasele plaiuri bănăţene, exteriorizate şi prin sacrificiile materiale cu care au ridicat deosebitul de frumos lăcaş al Domnului în oraşul Timişoara, a găsit de bine să ia în considerare cererile repetate ale acestor credincioşi bănăţeni pentru înălţarea în rang a episcopiei lor din Timişoara”1.
Ridicarea scaunului episcopal al Timişoarei pe piedestalul istoric de altădată s-a bucurat şi de sprijinul Guvernului României, care a aprobat această hotărâre a Sinodului Permanent, „ca un semn de ocrotire şi cinstire din partea înaltului for bisericesc”2.
Hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii noastre a fost întărită de Legea nr.195 din 30 mai 1947, votată de Adunarea Deputaţilor şi publicată în Monitorul Oficial nr.135 din 17 iunie 19473.
„Scaunul episcopal ortodox român al Timişoarei - stipulează Legea nr.195 - se ridică la rangul de scaun arhiepiscopal, pe data publicării acestei legi”, iar „titularul Eparhiei Ortodoxe Române a Timişoarei devine arhiepiscop ortodox român al Timişoarei”4.
Profund recunoscători pentru împlinirea acestui vechi deziderat al românilor ortodocşi din Banat, membrii Adunării Eparhiale au adresat mulţumiri patriarhului Nicodim Munteanu şi Guvernului României pentru „înălţarea Episcopiei ortodoxe române a Timişoarei la rangul de Arhiepiscopie”5.
Evenimentul istoric al înălţării episcopiei de la Timişoara la rangul de arhiepiscopie a fost primit cu mare bucurie de către clericii şi credincioşii bănăţeni. Astfel, „Biserica Bănăţeană” şi „Calendarul Arhiepiscopiei Timişorii”, organe oficiale de presă ale Episcopiei Timişoarei, au publicat materiale ample consacrate manifestărilor organizate la data de 29 iunie, în capitala Banatului, pe care le-a intitulat „Sărbătoarea ortodoxiei bănăţene” şi „Festivităţile de la Timişoara”6.
„Biserica Bănăţeană” subliniază că „ziua de 29 iunie marchează un act istoric de o deosebită importanţă pentru ortodoxia românească din acest colţ de ţară. În această zi măreaţă a avut loc solemnitatea ridicării scaunului episcopal al Timişoarei, la rangul de scaun arhiepiscopesc”, episcopul Vasile Lazarescu fiind înălţat la rangul de arhiepiscop7.
„La marea sărbătoare - se arată în continuare - au participat în mod tainic şi umbrele falangei de luptători, care au militat pentru realizarea acestui sfânt ideal al românismului bănăţean”8, adică vrednicii înaintaşi luptători, de-a lungul vremurilor, pentru înfăptuirea sa.
După oficierea sfintei Liturghii, în catedrala mitropolitană, ministrul Cultelor, Radu Roşculeţ a citit Legea nr.195/1947 prin care Episcopia Timişoarei a fost ridicată la rangul de Arhiepiscopie, iar delegatul Sfântului Sinod, preotul Gheorghe Vintilescu, a lecturat gramata Sfântului Sinod care subliniază „stăruinţa în dreapta credinţă şi ataşamentul faţă de Biserica străbună ale fiilor săi duhovniceşti de pe frumoasele plaiuri bănăţene, exteriorizate şi prin sacrificiile materiale cu care au ridicat deosebitul de frumos Lăcaş al Domnului în oraşul Timişoara ...”9.
Gramata patriarhală se încheie cu „speranţa nestrămutată că această înălţare în rang va fi un îndemn în plus pentru credincioşii bănăţeni, spre o mai mare întărire în dreapta credinţa în Atotputernicul Dumnezeu...”10.
În cadrul luărilor de cuvânt, ministrul Radu Roşculeţ a evidenţiat din nou că actul istoric din catedrala mitropolitană s-a înfăptuit în urma „înaltei dorinţe a credincioşilor din acest colţ de ţară [...]. Biserica noastră străbună - menţiona ministrul - în trecutul întreg al neamului a fost păstrătoarea culturii şi a datinilor noastre, îndeosebi în aceste părţi [...]. Ne dăm seama că ceea ce poate să înalţe omenirea, s-o spiritualizeze, s-o înfrăţească, este numai instituţia divină a Bisericii ...”11.
Cuvântul arhiepiscopului Vasile Lazarescu a făcut referire la demersurile efectuate de Eftimie Murgu, tribunul Banatului, care cerea, în anul 1848, pe Câmpia Libertăţii de la Lugoj ca românilor bănăţeni „să li se dea obişnuitul lor mitropolit” şi la Andrei Mocioni, vajnicul susţinător al străvechiului deziderat ca „Biserica strămoşească din aceste părţi să fie ridicată de pe deal pe munte, după vrednicia ei în trecutul neamului”12.
Adresându-se în mod direct credincioşilor prezenţi şi păstoriţilor săi de pe întregul cuprins al eparhiei, arhiepiscopul Vasile Lazarescu îşi exprimă nădejdea că „ceea ce s-a făcut astăzi, va ataşa pe credincioşii bănăţeni şi mai mult de Biserică. Vă rog, iubiţii mei credincioşi - spunea ierarhul bănăţean - să luaţi aminte la atenţia ce se arată Bisericii noastre. Este primul pas spre desăvârşita emancipare a Bisericii noastre bănăţene”13.
Manifestările solemne consacrate ridicării episcopiei de la Timişoara la rangul de arhiepiscopie au fost onorate de reprezentanţii confesiunilor catolice, greco-catolice, sârbeşti, lutherane şi reformate din oraş, în frunte cu episcopul romano-catolic Augustin Pacha, dar şi de reprezentanţii autorităţilor locale14.
Ecourile evenimentului bisericesc de la Timişoara au ajuns şi în presa naţională, bisericească şi laică.
Spre pildă, „Telegraful român” de la Sibiu, cel mai vechi ziar bisericesc cu apariţie neîntreruptă din ţara noastră, în articolul intitulat O solemnitate înălţătoare, nota: „Frumoasa metropolă a Banatului a trăit Duminică (29 iunie a.c.) clipe de însufleţită şi adâncă prăznuire cu prilejul înălţării Episcopiei Timişoarei la rangul de Arhiepiscopie şi a investirii P.S. Episcop Dr. Vasile Lazarescu cu gradul de Arhiepiscop al Banatului”15. Prestigioasa publicaţie mitropolitană de la Sibiu îşi informa, apoi, cititorii şi despre modul de desfăşurare a acestei solemnităţi înălţătoare, trecând în revistă personalităţile bisericeşti şi laice prezente şi luările de cuvânt.
„Jurnalul de dimineaţă” din Bucureşti a prezentat cititorilor evenimentul de la Timişoara în articolul intitulat Înălţătoarea sărbătoare bisericească din capitala Banatului16.
„Frumoasa capitală a Banatului - arată autorul articolului - îmbrăcând straie sărbătoreşti a trăit clipe de adâncă vieţuire creştină alături de clerul şi păstorul sufletesc, învăţatul ierarh I.P.S. Arhiepiscop Vasile, ctitor de catedrală şi înflăcărat propovăduitor de viaţă ortodoxă”17.
Ziarul bucureştean precizează că la această solemnitate a participat o „mulţime imensă”, ceea ce „a dovedit cu prisosinţă că acest deziderat bisericesc nu a reprezentat nicidecum fala şi mândria câtorva din ierarhia clerului Înalt, ci înfăţişa un act trăit şi simţit în adâncuri de tot norodul bănăţean”18.
În concluzie, reînfiinţarea Arhiepiscopiei Timişoarei este un act istoric şi de recunoaştere a rolului pe care l-a avut Biserica noastră în viaţa spirituală, naţională şi culturală a românilor ortodocşi trăitori pe plaiurile binecuvântate ale Banatului.
Prin ridicarea Episcopiei Timişoarei la rangul de Arhiepiscopie începe, totodată, o nouă etapă în viaţa bisericească a românilor bănăţeni, pentru înfăptuirea căreia au luptat fruntaşii ortodoxiei româneşti bănăţene de-a lungul secolelor, unii fiind aspru prigoniţi pentru aceasta de către stăpânitorii vremelnici ai Banatului.
Înălţarea la rangul de arhiepiscop a episcopului Vasile Lazarescu, „distins cărturar al Bisericii noastre”, cum îl numea fostul ministru Radu Roşculeţ19, nu este doar un act de dreptate istorică, ci şi de recunoaştere a activităţii teologice, pastorale şi culturale desfăşurată de acest vrednic ierarh la Sibiu şi la Oradea, la Caransebeş şi Timişoara, încununată de ctitorirea monumentalei catedrale mitropolitane din capitala Banatului.
Preot dr. Ionel Popescu
Note
1 I.D.Suciu, R. Constantinescu, Documente privitoare la istoria Mitropoliei Banatului, vol.II, Ed. Mitropolia Banatului, Timişoara, 1980, p. 1028; Petrică Zamela, Mitropolitul Vasile Lazarescu al Banatului. (1894-19690. Monografie istorică. Ed. Universităţii din Oradea, 2011, p. 81-82.
2 Suciu, Constantinescu, p. 1028.
3 Ibidem.
4 Ibidem; „Biserica Bănăţeană”, Timişoara, anul VIII, nr.26-27, 30 iunie 1947, p.26-27.
5 I.D. Suciu, Monografia Mitropoliei Banatului, Ed. Mitropoliei Banatului, Timişoara, 1977, p. 235.
6 „Biserica Bănăţeană”, p. 4-6; „Calendarul Arhiepiscopiei Timişorii pe anul de la Hristos 1948”, p. 53-59.
7 „Biserica Bănăţeană”, p. 4.
8 Ibidem.
9 Ibidem.
10 Ibidem, p. 5.
11 „Biserica Bănăţeană”, p. 5; „Calendarul Arhiepiscopiei...”, p. 56.
12 Ibidem; „Calendarul Arhiepiscopiei ...”, p. 57.
13 „Calendarul Arhiepiscopiei ...”, p. 58.
14 Ibidem, p. 6.
15 „Telegraful român”, Sibiu, 1947, nr.25-26, cf. „Biserica Bănăţeană”, Timişoara, anul VIII, nr.28-30/10 august 1947, p.5.
16 „Jurnalul de dimineaţă”, Bucureşti, nr.773/3 iulie 1947, cf. „Biserica Bănăţeană”, p. 5.
17 Ibidem.
18 Ibidem.
19 „Biserica Bănăţeană”, nr.26-27/1947, p. 4
