Expoziția „Timi50ara în acuarelă”, aflată în spațiul galeriei de artă „Armonii Cromatice” poartă semnătura artistului „Prezent”, Sebastian Alexa, și a început sub simbolistica cifrei 18, inaugurarea având loc joi, 18 noiembrie, la ora 18. Ziua inaugurării expoziției, intitulată „Timi50ara în acuarelă”, corespunde cu ziua de naștere a artistului, 18 noiembrie 1971, cifra „50”, inclusă în locul consoanei „ș” și a vocalei „o” din numele municipiului Timișoara, semnifică vârsta pe care Sebastian Alexa a împlinit-o.
Absolvent al Facultății de Drept din cadrul Universității Europene „Drăgan” din Lugoj, al Facultății de Arhitectură Peisagistică din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului „Regele Mihai I al României”, Timișoara, cu pasiuni pentru pictură, fotografie și animale, Sebastian Alexa face parte din Asociația Artiștilor Plastici „Romul Ladea” - Timișoara, din Asociația „Prezent” - Timișoara și din Asociația Pictorilor Acuareliști din România, structură afiliată Societății Internaționale de Acuarelă. În cadrul acestor asociații a desfășurat o prodigioasă activitate expozițională, participând la expoziții personale, de grup și colective, și a lăsat pe retina fiecărui vizitator câte o urmă din Arta sa încărcată de culoare, de ludic.
Înainte de expoziția din Galeria de Artă „Armonii Cromatice” din Timișoara, în luna septembrie, Sebastian Alexa a participat cu una dintre apreciatele sale opere, în Expoziția Națională de Pictură în Acuarelă, „România în acuarelă”, organizată de Asociația Pictorilor Acuareliști din România, ce a fost găzduită în foaierul „Media” de la Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București. Expoziția a strâns 133 de lucrări semnate de 98 de pictori acuareliști, profesioniști sau amatori, a avut vernisajul în 15 septembrie și a putut fi vizitată până în 15 octombrie 2021.
Revenind la expoziția lui Sebastian Alexa din Galeria de Artă „Armonii Cromatice” din Timișoara, sigur că, apelând la istorie, aflăm că o zi de 18 are legătură cu orașul Timișoara, fiind o zi de referință pentru istoria municipiului bănățean. În 18 octombrie 1716, prințul Eugeniu de Savoya îşi făcea intrarea triumfală în cetatea Timişoarei, eliberând oraşul după 164 de ani de ocupație otomană și redându-l civilizației europene.
Deci, artistul a ținut să fac cadou această expoziție, iubitorilor de artă, chiar de aniversarea zilei sale de naștere și, totodată, un cadou municipiului Timișoara, locul în care s-a născut și trăiește.
Invitat special la inaugurarea expoziției, apreciatul pictor timișorean Teodor Mihai Olteanu a susținut un moment oratoric încărcat de nimbul aparte pe care-l degajă această expoziție cu acuarelele pictorului timișorean Sebastian Alexa și a început în rostirea domniei sale amintind doi Martiri care au trăit pe Terra, Isus Hristos și Sebastian, unul, întemeietor al creștinismului, care a oferit omenirii Biruința împotriva morții, iar celălalt, unul dintre cei care a fost jertfit pentru Credința sa și a rămas nemuritor pentru Credința sa. Acestor doi Martiri, spunea maestrul Teodor Mihai Olteanu, în începutul discursului de prezentare al expoziției, „... le datorăm și Credință și Dragoste și Iubire și Artă și Cultură. Aceste două exemple pe care le simt în inimă, privindu-i opera lui Sebastian Alexa, mă duc cu tot sufletul în Marea Artă a Neamului Românesc. Mă duc, prin aceste tablouri, prin această operă, privindu-le, lângă Luchian, lângă Petrașcu, lângă Andreescu, lângă Grigorescu și lângă toți marii noștri artiști. (...)”, după care a continuat: „Să ne mândrim cu Sebastian, să ne mândrim cu florile lui, să ne mândrim cu peisajele lui, să ne mândrim cu fiecare stradă și cu fiecare biserică pe care Timișoara o are și-o va avea în permanență, pentru că Sebastian a pus-o acolo, a pus-o acolo, a irizat-o acolo, a sclipit-o acolo în strălucire, în vibrație, în niște nuanțe ale cerului, ale apei și ale pământului care vibrează într-una.
Sebastian Alexa, nu știu dacă e impresionist, nu știu dacă e post-impresionist, știu un singur lucru, că e Pictor. Pictura lui înseamnă deja, la această aniversare, o certitudine. (...). Dacă noi, timișorenii, vom spune, «da, am văzut o expoziție», «da, am trecut pe lângă o Galerie», și n-am făcut mai mult decât atât și nu l-am pus acolo, în sufletul nostru, n-am făcut nimic, am trecut, doar, pe lângă viața artei.
Are o pisică, are niște gâște, are niște rațe, are o văcuță. Nu sunt animale. Sunt ființele noastre dragi pe care, dacă le vedem, avem sentimentul că le putem strânge la inimă, că le putem strânge în brațe. Pisica stă lângă o glastră plină cu flori. E pisica lui, e și pisica mea. Apoi, are câteva portrete. Veți spune că are doar două. Nu sunt două, sunt patru. E un portret de femeie sau de fată, e un portret învolburat de artist sau de bărbat, iar la mijloc sunt două ființe înfrigurate care spun «Iartă-mă! Iartă-mă, mamă, iartă-mă, tată, c-am venit pe lume!» Acele ființe, acei boboci, acele păsări mici care cer de mâncare, cer să ciugulească, cer să sugă, acele păsări sunt Sebastian Alexa, care ne cere, în această zi, tuturor celor care nu suntem, mai ales celor care nu suntem astăzi, din greșeală, aici (dintr-o ne-ispravă nu suntem lângă el), iubire, iertare, să punem Arta înaintea tuturor faptelor zilnice, înainte de-a ne îmbrăca, înainte de-a ne încălța, înainte de-a ne lua podoabe, să știm că Arta, Cultura sunt cele care ne mântuiesc. Dacă acești doi mari, Sebastian și Isus, au pătimit atâta, înseamnă c-au pătimit ca să ne izbăvească. Arta lui Sebastian ne izbăvește!”
Așa cum reiese din titlu, operele sale de artă, acuarele, în cea mai mare parte a lor surprind imagini din Timișoara, locurile din orașul bănățean fiind redate cu multă pricepere și dexteritate de artistul „Prezent” Sebastian Alexa, pe pânze de bumbac. Privitorul poate admira piețele Timișoarei (Unirii, Küttl, Maria), clădirile din orașul bănățean (Palatul Ancora, Casa Brück), podul numit Ștefan cel Mare ridicat peste canalul Bega, situat pe Bulevardul Dragalina, canalul Bega în anotimpul iernii, uzina de apă a orașului etc. Pentru că Timișoara mai este cunoscut și cu numele „orașul florilor”, din acuarelele artistului nu lipsesc florile, o bună parte a simezei fiind împodobită cu lucrările care redau flori.
Nu lipsește din această expoziție zona rurală a Banatului, artistul surprinzând imagini din satul Răchita, locul în care a copilărit (vechiul canton al satului), dar și din satul Stanciova, și, de asemenea, nu lipsesc peisajele, naturile statice, portretele și canalele venețiene.
„Majoritatea lucrărilor pe care le am disponibile în momentul de față, le-am înrămat, sunt cu Timișoara, redau străzile Timișoarei și tot ce se leagă de ea, iar de acolo se poate devia, pentru că așa am gândit simeza, încât există o trecere, o fluență. De la Timișoara, urmează florile, pentru că se mai numește și «orașul florilor», după care ajung la alte teme, la apă, iar această temă am legat-o de canalele venețiene și de Bega”, ne-a mărturisit distinsul artist despre expoziția pe care a realizat-o.
Expoziția rămâne pe simezele galeriei de artă „Armonii Cromatice”, pentru vizitare, până sâmbătă, 27 noiembrie 2021.
Cornel Seracin
Foto și video: arhiva familiei Alexa și ziarul TIMIȘOARA
