Cultură

Asociația - Timișoara Capitală Culturală Europeană a continuat anul acesta seria spectacolelor grupate sub titlul „Lumina”. După ce, anul trecut, seria a început în Piața Libertății, cu spectacolul „Lumina Libertății”, anul acesta, seria a fost mutată în Piața Unirii, spectacolul ce a durat trei zile fiind numit „Lumina Unirii”.
Cea de-a doua parte a seriei „Lumina”, intitulată „Lumina Unirii” a avut în atenție istoria Timișoarei, de la fondarea orașului și până la revenirea lui în componența Regatului României, odată cu preluarea Armatei Regale Române a Timișoarei, la 3 August 1919. Astfel, de-a lungul a trei zile, istoria Timișoarei a fost prezentată în 3 acte, surprinzându-se fondarea orașului, cucerirea lui de către otomani, intrarea orașului sub administrație austriacă, ciuma de la 1738, concertul susținut de Franz Liszt, la Timișoara, Palatul Administrativ, în toamna anului 1846, orașul în timpul Marelui Război, încheierea primului război mondial, anii de după 1918, Unirea și preluarea adiminstrației Timișoarei de către Regatul României.
„Lumina Unirii” a fost un proiect realizat de Asociația Timișoara 2021 - Capitală Europeană a Culturii, cu sprijinul Primăriei Municipiului Timișoara și al Consiliului Local, prin intermediul programului cultural prioritar „Timișoara. Capitală Europeană a Culturii 2021”, parte a Programului Cultural TM2021 din anul 2019.
În cea de-a doua parte a seriei „Lumina”, Piața Unirii din Timișoara s-a transformat într-o scenă gigant unde s-a montat ca spectacol de sunet și lumină, istoria orașului. În trei zile consecutive, vineri - 27, sâmbătă - 28 și duminică - 29 septembrie, de la ora 20:30, în Piața Unirii, peste 100 de artiști au recreat istoria orașului, până la momentul Unirii cu România, din 3 august 1919.
Personajul principal, Timișoara, a fost personificat printr-o marionetă uriașă, care, împreună cu actori și muzicieni, prin concerte, efecte de sunet și lumină, și-a spus povestea în trei acte, câte unul în fiecare seară de spectacol.

Actul întâi s-a desfășurat vineri, 27 septembrie, atunci când, istoria orașului a început chiar cu momentul nașterii acestuia, încheindu-se cu momentul ciumei care a răvășit orașul în anul 1738, în plină administrație austriacă.
Scenele din perioada otomană au fost interpretate de formația „Baba Zula” (din Turcia), iar formația bucureșteană „Arac” a intrepretat muzică pentru momentele tragice din perioada ciumei de la 1738.
După momentul ridicării cetății Timișoarei, scenele din Piața Unirii au avut în atenție perioada ocupației otomane a orașului. Astfel, umbrele teraselor din piață s-au transformat, rând pe rând, în soldați otomani purtători de fes, iar la finalul scenei, Piața a fost transformată în pașalâc otoman, odată cu anul 1552, „marioneta” intra sub ocupație otomană.
A urmat anul 1738, atunci când, de 20 de ani, orașul se afla oficial sub administrație austriacă, noua administrație fiind introdusă odată cu pacea de la Passarowitz, din iulie 1718. Anul 1738 a marcat istoria Timișoarei prin ciuma năpraznică care a secerat multe vieți în cetatea bănățeană. Monumentul Ciumei, amplasat în Piața Unirii, amintește acest episod dramatic din istoria cetății bănățene, scene din vremea ciumei de la 1738 putându-se vedea în relief pe soclul monumentului instalat la Timișoara între anii 1755-1758.
În timpul spectacolului din seria „Lumina”, din acest an, scenele din tipul ciumei au cuprins clădirea Muzeului de Artă, aici adăpostindu-se orașul pentru a se feri de ciumă, în anul 1738. 

Actul al doilea s-a desfășurat sâmbătă, 28 septembrie, ajungându-se în anul 1846, an în care compozitorul austriac Franz Liszt a poposit la Timișoara și a susținut, pentru prima dată aici, în Palatul Administrativ de atunci (azi, Muzeul de Artă), un concert.
Pentru a prezenta acel moment, artiștii internaționali, prezenți la festivalul „Eufonia” și, apoi, artiștii Operei Naționale Române din Timișoara (dirijor: Wolfgang Groehs) au interpreta muzica din cea de-a doua seară a seriei „Lumina”.
Douăzeci de tineri muzicieni, așezați la ferestrele clădirii ce azi este a Muzeului de Artă din Timișoara, au interpretat, la instrumente, trei piese din repertoriul compozitorului F. Liszt, iar presonajul principal, Timișoara, asculta.
Au urmat scene din timpul Marelui Război, muzicienii de la Opera Română din Timișoara marcând acest moment. Clopotele Dom-ului din Piața Unirii au fost topite în timpul conflagrației mondiale și transformate în arme de război. Locuitorii orașului au trecut prin vremurile cumplite ale primului război mondial, Timișoara administrată de austrieci va muri și va renaște din nou, într-un alt stat.