Concertul care va avea loc joi, 27 iunie, de la ora 19, pe scena Filarmonicii „Banatul” din Timișoara, marchează finalul stagiunii 2018-2019. Maestrul Gheorghe Costin, dirijorul concertului, propune spre audiție cele două Suite pentru orchestră „Peer Gynt” de Edvard Grieg şi Concertul pentru pian şi orchestră nr. 2 în sol minor op. 16 de Serghei Prokofiev.
„După primirea unei scrisori de la scriitorul norvegian Henrik Ibsen, care-i propunea să scrie muzica la drama sa <<Peer Gynt>>, Grieg s-a apucat entuziast să compună muzica la lucrarea care va deveni apogeul activității sale creatoare. Dacă poemul lui Ibsen este o satiră necruțătoare îndreptată împotriva părților slabe ale firii norvegienilor, prin întruchiparea aventurilor lui Peer Gynt, Grieg, din contră, a considerat că muzica sa trebuie să dezvăluie părţile luminoase, pozitive ale sufletului omenesc. Datorită muzicii lui Grieg, se poate spune că drama lui Ibsen a început să atragă atenția publicului. Pentru că drama lui Ibsen
se baza pe un basm popular norvegian, Grieg a folosit din plin unele caracteristici ale folclorului norvegian în temele sale. Pentru că întâmpina greutăți în prezentarea dramei în străinătate, Grieg a selecţionat opt din cele 23 de scene muzicale și le-a publicat în două suite, pe care le vom asculta”, spune concertmaestrul Mircea Tătaru.
Cea de-a doua lucrare din cadrul concertului de joi seară transmite caracteristicile generale ale muzicii lui Prokofiev: sinceritate, simplitate și înalt profesionalism.
„Prokofiev era încă student la conservator când a terminat al doilea concert pentru pian, la un an după realizarea primului concert. Numărul de opus este 16, deci compusese 15 lucrări înainte. Ascultând acest formidabil concert ne putem da seama de forța creatoare a acelui tânăr și de potențialul său extraordinar la acea vârstă. Promisiunile s-au transformat în realitate având în vedere ansamblul creaţiei lui Prokofiev. Concertul a fost prezentat în primă audiție în 1913, cu Prokofiev în calitate de solist. După 1918, partitura generală a fost distrusă într-un incendiu. Prokofiev a refăcut concertul în 1923, operând mai multe modificări, practic o revizuire destul de substanțială. Concertul are patru părţi, mai puţin obişnuit pentru o lucrare concertantă şi se găseşte sub semnul căutărilor îndrăzneţe ale tânărului compozitor. Ne gândim la numărul de părți, cadențele destul de întinse, limbajul muzical deosebit de expresiv, fantezia debordantă, inventivitatea ritmică și armonică. Solistul concertului va fi pianistul Josu de Solaun”, mai apare în avancronica de concert.
Ioana NICOLESCU
