În pragul Paștelui Ortodox, Filarmonica „Banatul” din Timișoara invită iubitorii muzicii clasice la un concert dedicat sărbătorii creștine. Spectacolul va avea loc joi, 25 aprilie, de la ora 19, iar programul cuprinde: Concertul pentru pian şi orchestră nr. 2 în fa minor op. 21 de Frédéric Chopin, Partea I din Simfonia a II-a în do minor „Resurrection” de Gustav Mahler şi Uvertura „Marele Paşte Rusesc” op.36 de Nikolai Rimski-Korsakov.
Cu toate că a trăit puţin, 39 de ani, Chopin ne-a lăsat un testament muzical de mari proporţii, un dar pentru pianişti, căci pianul a fost instrumentul prin care şi-a dezvăluit bogăţia sentimentală. „Concertul pe care îl vom asculta a fost în fapt primul concert compus, dar a ajuns să poarte numărul doi. Din păcate nu cunoaştem de ce acest al doilea concert a ajuns să fie considerat astfel, fiind compus şi executat de Chopin însuşi la 17 martie 1830, înaintea celui considerat a fi primul, care a fost cântat prima dată abia în septembrie 1830. Muzical, este în mod clar mai matur şi echilibrat. Dăruieşte o expresivitate muzicală deosebită, vădeşte o sensibilă artă a detaliilor şi pe alocuri energie şi vitalitate explozivă, mai puţin tipică celui supranumit poetul pianului”, spune Mircea Tătaru.
Gustav Mahler a fost unul din compozitorii de mare însemnătate în tranziţia dezvoltării muzicale şi a stilului de creaţie dintre secolul XIX şi XX. Nu numai prin compoziţiile sale, dar şi prin activitatea de dirijor şi director artistic al unor mari şi importante ansambluri muzicale ale Europei şi Americii. „Simfonia a II-a a fost scrisă între anii 1888 şi 1894 şi cât timp a trăit a fost considerată ca cea mai cunoscută şi reuşită lucrare a sa. Premiera mondială a fost în martie 1895, la Berlin, sub conducerea lui Mahler, dar atunci simfonia avea doar trei părţi. Mai apoi a adăugat încă două părţi, astfel că versiunea completă a fost ascultată în decembrie, acelaşi an”, punctează reprezentanții filarmonicii timișorene.
Denumirea de „Resurrection” (Învierea) vine de la un poem al lui Friedrich Gottlieb Klopstock pe care Mahler l-a ascultat la înmormântarea lui Hans von Bülow, în 1894. „Despre partea întâi Mahler spune că stând pe marginea mormântului iubitului om, Mântuitorul nostru Iisus, rememorează întreaga viaţă a lui Iisus, cu luptele, cu suferinţele, cu realizările, toate rămânând acum în urmă, omul simplu întrebându-se inspirat de veneraţie — ce urmează? Ce este viaţa, ce este moartea? Vom trăi în eternitate sau este doar un vis gol?
Ce însemnătate are viaţa şi moartea, au ele un înţeles? Trebuie să răspundem la întrebări dacă vrem să trăim în continuare. Aceste gânduri profunde şi întrebări existenţiale sunt minunat transpuse pe muzică de marele compozitor”, mai adaugă Mircea Tătaru în avancronica de concert.
Uvertura care va încheia programul simfonic de joi a fost compusă de Rimski-Korsakov. Traducerea din limba rusă este Sărbătoarea luminată. „Pe lângă momente de măreţie, solemnitate şi atmosfera sărbătorească a slujbelor bisericești din noaptea Învierii, întâlnim şi o veselie aproape păgână ce caracterizează trecerea de la starea misterioasă a Sfintei Sâmbete Mari, la veselia neînfrânată din dimineaţa Paştilor. Este în mod cert eliberarea de toate restricţiile spirituale şi materiale din postul Paştelui”, apare în încheierea cronicii de concert.
Din distribuția concertului fac parte pianista Manuela Iana-Mihăilescu și dirijorul Mihnea Ignat.
Ioana NICOLESCU
