Chiar în prima zi a lunii februarie, Filarmonica „Banatul” din Timișoara invită melomanii la un concert simfonic ce va fi susținut în Sala „Capitol”. Împreună cu maestrul John Landor, dirijorul concertului, Filarmonica a reușit să alcătuiască următorul program: Uvertura „Hebridele” op.26 de Felix Mendelssohn-Bartholdy, Introducere şi Allegro op.47 de Edward Elgar, Concertstück pentru violă şi orchestră de George Enescu şi Simfonia a II-a în re major op.73 de Johannes Brahms.
Felix Mendelssohn-Bartholdy a compus Simfonia nr. 3 - Scoțiana și Uvertura „Hebridele”, după prima vizită în Anglia, în 1829. În insulele scoțiene, compozitorul a fost impresionat de grota lui Fingal, o peşteră lungă de 11 metri şi cu o adâncime de 61 metri, al cărei tavan se sprijină pe piloni de bazalt. Primul titlu al compoziției a fost „Insula singuratică”, iar mai târziu a primit titlul de „Grota lui Fingal”, sau simplu - „Hebridele”. Premiera a avut loc în 1832, la Londra, într-un concert în care a fost programată şi Uvertura „Visul unei nopţi de vară”.
Cu ocazia reformării orchestrei simfonice din Londra, a fost organizat un concert în care programul a fost alcătuit în totalitate din compozițiile lui Edward Elgar. Introducere şi Allegro pentru cvartet şi orchestră de coarde a fost compusă de Elgar special pentru acel eveniment care s-a desfășurat în 8 martie 1905, în Sala „ Queen`s Hall” din Londra, unde a fost interpretată pentru prima oară această piesă, compozitorul dorind să pună în valoare virtuozitatea orchestrei de coarde.
„La scurt timp după premieră, lucrarea a devenit celebră, fiind considerată de critică o capodoperă. Este o variantă reconsiderată a vechilor Concerto Grosso din perioada preclasică. Uneori cvartetul solistic se alătură orchestrei, şi doar în cazuri foarte izolate cântă aceleaşi note precum orchestra acompaniatoare. Părţile dificile de la cele două viori ne arată că Elgar a fost şi el violonist. Concertul inaugural a fost dirijat de Elgar. Lucrarea pe care o vom asculta a fost dedicată profesorului de muzică Samuel Sanford de la Universitatea din Yale, Statele Unite, care în vara lui 1905 i-a acordat lui Elgar titlul de doctor în muzică”, a scris, în avanacronica concertului, Mircea Tătaru, concertmaestru. Cvartetul de coarde solistic va fi alcătuit din violoniştii Lucian şi Gabriela Petrila, violistul Alexandru Mihai Bota şi violoncelista Alexandra Guţu.
„În anul 1905, după imensul scandal iscat în cercurile muzicale franceze, pentru eliminarea prematură a lui Maurice Ravel din concursul de compoziţie „Premiul Romei” după a şasea încercare, Gabriel Faure a devenit directorul vestitului conservator din Paris. Printre multele iniţiative şi schimbări operate, el a instituit şi un concurs intern de interpretare în cadrul conservatorului. În 1906 Faure l-a rugat pe George Enescu, care era în juriul concursului, să compună o lucrare pentru violă care să fie un test pentru concurenţii de la acest instrument. Astfel s-a născut această piesă de concert - Concertstück. Au mai fost compuse piese pentru diferite instrumente, special pentru a fi interpretate în concurs, dar singura rămasă în repertoriul curent a fost lucrarea lui Enescu. Mai apoi el a dedicat-o lui Théophile Laforge, profesor de violă la conservatorul din Paris. Printre problemele puse în faţa interpretului se numără dificultăţile tehnice, calităţile muzicale, experienţa şi nu în ultimul rând memoria, datorită frazelor repetitive în continuă schimbare. Piesa a devenit celebră, şi se găseşte în repertoriul tuturor violiştilor de valoare. Ea este produsul evident a două culturi - cea românească şi cea franceză”, a transmis, în avancronica concertului, Mircea Tătaru. Solist va fi violistul Alexandru Mihai Bota.
„«Pastorala» lui Johannes Brahms, cum mai este denumită Simfonia a II -a, este o simfonie plină de iubire pentru frumos, natură şi om. Este o creaţie fără stridenţe, are tonuri catifelate, are lumină şi multă armonie interioară. Poate fi considerată o replică echilibrată şi lucidă la procedeele cromatice şi la impulsivitatea ce caracterizează unele lucrări ale lui Wagner şi Liszt. Doar în subsidiar întâlnim accente eroice sau anumite impulsuri explozive, doar atât cât să ne amintească că suntem într-o perioadă romantică. Prin prisma sistemului simfonic brahmsian, ca unitate, stil, echilibru şi proiecţia spre exterior a afectivităţii, simfonia este o paradigmă a universului lui Brahms”, a spus, în avancronica concertului, Mirecea Tătaru, concertmaestru.
Concertul simfonic de la Filarmonica „Banatul” din Timișoara, din 1 februarie, va începe la ora 19.
Cornel Seracin
