Finisajul expoziţiei „De la baroc la neo-baroc” a fost primul eveniment cu public organizat în Sala Baroc a Muzeului de Artă din Timişoara, după ce municipiul nostru a primit recomandarea pentru Capitală Europeană a Culturii în 2021. Astfel, joi, 22 septembrie, în Sala Baroc a prestigioasei instituţii timişorene, în prezenţa numeroşilor invitaţi a avut loc finisajul expoziţiei „De la baroc la neo-baroc”, o expoziţie care pe durata a două luni s-a bucurat de mult succes în rândul publicului, vizitatorii exprimându-şi admiraţia pentru obiectele expuse şi pentru ideea acestei expoziţii.
Expoziţia „De la baroc la neo-baroc” a fost inaugurată la Muzeul de Artă din Timişoara în 23 iulie, obiectivul acestei expoziţii fiind legat de aniversarea împlinirii tricentenarului de la luptele austro-otomane, lupte ce au adus, în final, Banatul sub administraţia imperiului austriac.
Expoziţia a fost centrul de interes pentru juriului de evaluare a candidaturii Timişoarei la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021, directorul Muzeului de Artă, prof. univ. dr. Victor Neumann, ghidând în această expoziţie delegaţia sosită în oraşul nostru, luni, 12 septembrie.
Reamintim, expoziţia a fost desfăşurată la etajul doi al muzeului, în cele trei compartimente ale sălii ce se găseşte în aripa de est a instituţiei, în Sala Baroc şi în sala 25 (aripa de vest a muzeului). Expoziţia a cuprins colecţia de obiecte baroc a Muzeului de Artă Timișoara, gravurile Fundaţiei „Hertzeg”, fotografiile şi picturile de mari dimensiuni ale maestrului Gheorghe Fikl și proiecţia video realizată de artista franceză Josepha Blanchet. Curator al expoziţiei a fost Marius Cornea, muzeograf.
La momentul finisajul expoziţiei, joi, 22 septembrie, a fost lansat catalogul acestei expoziţii, în Sala Baroc a muzeului luând cuvântul profesor univ. dr. V. Neumann, preşedintele Fundaţiei „Hertzeg”, colecţionarul Andrei Hertzeg, criticul de artă Călin Stegerean, directorul Muzeului Național de Artă al României, invitatul special al momentului, artistul vizual Georg Fikl ale cărui lucrări au fost prezente în expoziţie şi directorul executiv al asociaţiei Timişoara – Capitală Culturală Europeană, Simona Neumann.
Directorul executiv al asociaţiei Timişoara – Capitală Culturală Europeană, doamna Simona Neumann, a vorbit în cuvântul domniei sale despre cum a obţinut oraşul nostru mult râvinitul titlu de Capitală Europeană a Culturii pentru 2021. Simona Neumann a ţinut mai întâi să mulţumească întregii comunităţi a timişorenilor „pentru că au fost alături de această idée foarte îndrăzneaţă şi foarte frumoasă, aceea a candidaturii. Dincolo de probele de concurs, dosarele şi susţinerile se află implicarea întregii comunităţi. Noi, echipa, am avut privilegiul să lucrăm cu dumneavoastră, timişorenii, oameni de cultură, artişti, sectorul independent, timişoreni din Timişoara şi de pretutindeni, o puternică comunitate a timişorenilor existând şi în diasporă.” În continuarea cuvântului domniei sale, Simona Neumann a rostit: „Timişoara a câştigat pentru că a putut să convingă juriul că mizează pe valorile ei care sunt şi valori europene, pe interculturalitate, multiconfesionalitate, spirit antreprenorial şi civism. Prin cultură, încercăm să contribuim la îmbunătăţirea neajunsurilor Timişoarei şi, mai presus de toate, să reînviem spiritul civic, spiritul Timişoarei. Dincolo de asta, candidatura a convins şi prin impactul pe care-l va produce la nivel regional pentru că noi am candidat implicând toată regiunea Banatului, dar şi parteneriate foarte concrete cu Novi Sad-ul şi Szeged-ul, cu Budapesta, cu Belgrad, cu Rijeka, cu Zrenjanin şi alte oraşe din regiune. Practic, sunt doar două din componentele reuşitei noastre. Sper că vom lucra la fel de bine de acum încolo, pentru că urmează pregătirea anului 2021, în următorii patru ani. Mulţumesc!”
Directorul Muzeului Național de Artă al României, criticul de artă Călin Stegerean, a ţinut să mulţumească, în cuvântul domniei sale, domnului director Victor Neumann, pentru că i-a adresat invitaţia de a lua parte la acest eveniment. Graficianul Călin Stegerean a felicitat întreaga comunitate a municipiului Timişoara „pentru că a reuşit să facă din Timişoara o capitală a culturii europene în anul 2021.” Criticul de artă Călin Stegerean a făcut parte din echipa care a scris pentru municipiul Cluj-Napoca o parte a proiectului din dosarul cu care oraşul ardelean a pledat în faţa comisiei de experţi internaţionali pentru a deveni Capitală Europeană a Culturii în 2021. „M-am bucurat foarte mult când s-a anunţat câştigarea titlului de oraşul Timişoara pentru că, într-adevăr, aici la Timişoara am asistat de foarte mulţi ani la prezentarea unor proiecte excepţionale şi, în acelaşi timp, la revigorarea oraşului prin proiecte de restaurarea şi de refuncţionalizare care au făcut din el, realmente o capitală europeană.”
În continuarea cuvântului domniei sale, criticul de artă Călin Stegerean a susţinut un adevărat curs de introducere în stilul baroc, prin care întreaga audienţă a fost invitată să pătrundă esenţa epocii baroc şi să facă legătura cu expoziţia al cărui finisaj a avut loc. Astfel, în opinia distinsului invitat, „barocul este o perioadă, nu numai a artelor plastice, dar şi a istoriei culturii, care mă fascinează. Mă fascinează pentru că a fost cu adevărat o epocă excepţională, în primul rând datorită faptului că este o epocă care a beneficiat de tot ceea ce a însemnat momenetul Renaşterii. Momnetul Renaşterii europene a adus odată cu ceea ce ştim că a adus în domneiul culturii, lucruri care veneau din noile continente descoperite. A adus noi gusturi, pentru că din America veneau atâtea alimente, veneau mirodeniile, venea mult aur şi atunci Europa a cunoscut o prosperitate nemaiîntâlnită. (…) Barocul intervine în istoria culturii pentru a rezolva un dezichiliburu apărut în istoria Europei şi acest dezechilibru vine dintr-o cultură a Renaşterii care este o cultură a echilibrului, este o cultură a simetriei, a acelor component care fac din opera de artă o construcţie unitară şi o construcţie monumentală. (…) Reforma lui Luther a creat un dezichilibru extrem de grav în biserica catolică, un dezechilibru care a dus la războaie interconfesionale şi a condus la reorganizarea bisericii în salvarea catolicismului. În 1575, la Conciliul de la Trento, biserica catolică decide să aducă arta în sprijinul bisericii pentru a câştiga războiul cu ceea ce însemna Reforma lui Luther, dispariţia imaginii, acea austeritate specific bisericii reformate, şi arta este pentru prima dată implicată într-un proiect artistic, într-un proiect perfect organizat, cu percepte enunţate într-o manieră foarte clară care să conducă la recâştigarea acestei imagini şi acestei forţe pe care biserica catolică a avut-o până la momentul respectiv. (…) De fapt este o epocă a contrareformei, este o epocă care simultan cu aceste cuceriri ale umanităţii care ţin de dezvoltarea civilizaţiei, aduce o instanţă cu efecte extrem de negative, care practic readuc evul mediu în Europa. Este, practic, instituţia inchiziţiei care într-o anumită zonă a Europei devine originea unor sisteme de o cruzime şi de o recădere în timpurile în care accesul la libertatea exprimării, accesul la ştiinţă, accesul la tot ceea ce însemna dezvoltare, este frânat.”
Arc peste timp, domnul Stegerean a continuat şi a vorbit despre expoziţia „De la baroc la neo-baroc”: „Nu întâmplător lucrările din această sală au toate legătură cu biserica. Văzând aceste lucrări, doar în această după-amiază, am avut această revelaţie legată de esenţa barocului, de acest proiect al bisericii de exaltare a conţinutului religios, chiar cu riscul unor excese din punct de vedere plastic, din punct de vedere artistic, din punct de vedere scenografic. Bisericile baroce debordează în scenografii. (…) Cred că această expoziţie poate să fie considerată o referinţă la acest moment din istoria culturii care înseamnă punerea artei într-o misiune cu caracter social. Sigur, componenta religioasă este important, dar este în primul rând o misiune cu caracter social care avea legătură cu bazele politice ale formaţiunilor statale, ale entităţilor politice din acea epocă.”
Fundaţia „Hertzeg” şi-a adus o contribuţie însemnată la succesul acestei expoziţii, garvurile fundaţiei aducând, prin imaginile lor, vizitatorul mai aproape de lumea frământată a secolului XVIII, de bătăliile purtate pentru Timişoara şi Banat de cele două imperii stăpânitoare peste teritorii întinse din Europa, de munca depusă de noua administraţie care a preluat Timişoara şi Banatul după 1718 pentru a le readuce în rândul civilizaţiei europene occidentale. Prezent la momentul finisării expoziţiei „De la baroc la neo-baroc”, în Sala Baroc a Muzeului de Artă, preşedintele Fundaţiei „Hertzeg”, 
domnul Andrei Hertzeg, a rostit: „E foarte important că această expoziţie atrage ca un magnet lumea din Piaţa Unirii care, din fericire, la ora actuală este populată cu sutele, în fiecare zi, dar care trebuie să înţeleagă că şi această clădire, acest palat baroc, face parte din viaţa oraşului, iar în sala (sala 25 n. r.) din spatele meu este o deschidere către viitor. Vreau să mulţumesc întregului colectiv al muzeului de artă, condus de prof. Neumann, care împreună cu micul meu colectiv, format din Oana Grimacovschi şi Mirela Vlăduţi şi-au aprins luminile în suflet, le-au pus laolaltă şi au reuşit să Lumineze acest palat şi o bucăţică din acest oraş. Sperăm să fie o bucăţică din viitorul luminos al acestui oraş dacă vom reuşi să preluăm această moştenire apăsătoare a barocului care au făcut-o, nu părinţii noştri, nu bunicii noştri, nu străbunicii noştri, dar noi trebuie s-o preluăm şi s-o ducem mai departe, să reinventăm din nou acest oraş. Vă mulţumesc frumos!”
La finalul discursurilor, maestrul 
Georg Fikl şi Josepha Blanchet, autoarea proiectului care încearcă să anticipeze un baroc al viitorului, proiect concretizat în expoziţie printr-un scurt filmuleţ ce s-a desfăşurat în sala 25 a muzeului, au oferit celor prezenţi un scurt moment muzical.
Expoziţia „De la baroc la neo-baroc” mai poate fi vizitată la Muzeul de Artă din Timişoara, etajul doi, astăzi şi mâine între orele 10-18, cu ultima intrare la casieria muzeului la ora 17,30.
Cornel Seracin
Foto: Constantin Duma şi Cornel Seracin
