Etajul doi al clădirii Palatului Administrativ din Timișoara găzduiește în această perioadă Secțiunea a III-a a expoziției de arta plastică tematică, intitulată „Timișoara eliberată”. Evenimentul este organizat de Uniunea Artiștilor Plastici din Timișoara (UAPT) și este dedicat aniversării a 300 de ani de la eliberarea orașului de pe Bega de sub ocupația otomană.
Semnarea acordului de capitulare în data de 13 octombrie 1716 între prințul Eugeniu de Savoya, comandantul suprem al armatei Imperiului Habsburgic și împuterniciții lui Mehmed pașa, ultimul comandat turc al cetății, ieşirea trupelor turceşti din Timişoara pe poarta Belgradului, în 17 octombrie 1716 și intrarea oștilor imperiale austriece între zidurile fortăreței în data de 18 octombrie 1716 au deschis o etapă nouă, Timișoara și Banatul au cunoscut o perioadă de progres şi dezvoltare fără precedent.
„După cum știți, de câțiva ani încoace de ziua Timișoarei organizăm întotdeauna o expoziție dedicată orașului de pe Bega. Anul acesta am avut această aniversare jubileu pe care ne-am axat, împlinirea a 300 de ani de la eliberarea Timișoarei de sub ocupația otomană. Expoziția a fost găzduită într-o primă fază de Galeria Helios, apoi de galeria primăriei, iar acum de Consiliul Județean. Această expoziție are loc tocmai în perioada evenimentului menționat, fiindcă, după cum știm din istorie, convenția de capitulare s-a semnat în 13 octombrie 1716. Ultimii otomani civili și militari au părăsit cetatea Timișoara în 17 octombrie, iar eliberatorul, prințul Eugeniu de Savoya a intrat în Timișoara în 18 octombrie 1716.
Acesta a fost doar începutul. Această eliberare de sub ocupația turcească a însemnat o cotitură radicală în istoria orașului și a ținutului. De atunci de fapt Timișoara s-a aliniat la cultura, la spiritualitatea apuseană și a urmat o altă direcție de dezvoltare.
În secolul XVIII au început lucrări de refacere, de reamenajare a orașului și a ținutului de un grad foarte înalt. Din cauza acestui lucru Timișoara nu are monumente medievale, fiindcă administrația austriacă, nu știu dacă a făcut bine sau nu, dar a șters de pe suprafața pământului întreaga cetate și întreg orașul, construind o cetate nouă și un oraș nou. (…) Timișoara este considerat și astăzi orașul cu cea mai urbană înfățișare din România, fiindcă a fost proiectat de două ori, fără a mai vorbi de celelalte planuri de sistematizare, care s-au făcut în anii ’60, ’70, sau de cele aflate în desfășurare”, a relatat la vernisajul expoziției Szekernyés János, președintele UAP Timișoara.
Evenimentul face practic parte dintr-un ciclu de manifestări tematice, care au ca subiect central diferite momente importante în istoria orașului și a regiunii.
„Noi ne-am gândit de la început ca aceste teme să fie legate într-un fel, nu foarte strict, de câte un moment din istoria locală, a Timișoarei și a Banatului. Și iată acum așa s-a nimerit, că putem omagia un eveniment foarte important, intrarea lui Eugeniu de Savoya în Timișoara.
Artiștii s-au apropiat de acest subiect prin diferite tehnici și modalități. Noi ne-am gândit la o modalitate artistică, vizuală, de a reda spiritul Timișoarei și ce înseamnă Timișoara în general”, a mai spus Szekernyés János .
Curatorul expoziției este graficianul Constantin Catargiu, iar aceasta poate fi vizionată până la data de 19 octombrie.
Ioana NICOLESCU
