Sâmbătă, 2 aprilie, începând cu ora 19, în cadrul festivalului anual „Timișoara Muzicală”, la Sala Capitol a Filarmonicii „Banatul”, publicul timișorean va putea lua parte la un concert simfonic aflat sub conducerea dirijorală a lui Walter Hilgers.
Este vorba de un concert primăvăratic, protagonişti fiind orchestra simfonică şi doi dintre membrii ei, în postură de solişti. Radu Ţaga va interpreta Concertul pentru fagot şi orchestră în fa major op. 75 de Carl Maria von Weber, iar Corneliu Meici va fi solist în Concertul pentru trompetă şi orchestră în mi bemol major de Johann Nepomuk Hummel. La final - un cadou de primăvară, Simfonia a V-a în si bemol major de Franz Schubert.
„Născut în noiembrie 1786, dintr-o familie de muzicieni, Carl Maria von Weber, care a moştenit titlul de baron de la tatăl său, a fost unul dintre reprezentanţii de seamă ai romantismului în Germania. A fost nu numai compozitor, ci şi dirijor, pianist şi critic muzical. (...)
Maximilian I, Regele Bavariei, i-a comandat lui Weber două concerte pentru clarinet. Succesul lor i-a determinat pe unii membrii ai orchestrei de la curte să-l roage să scrie şi pentru ei concerte. Singurul care l-a convins a fost fagotistul Georg Friedrich Brandt, elev al marelui fagotist — Georg Wenzel Ritter. Brandt l-a interpretat în marile oraşe din Germania, dar Weber l-a ascultat abia în februarie 1813, la Praga, fiind mai tot timpul plecat în turnee de concerte.
Hummel s-a născut în anul 1778 la Pressburg, Bratislava de azi. La 8 ani a luat lecţii de la Mozart, care era impresionat de abilităţile sale muzicale. Mai apoi s-a întâlnit cu Haydn, care a compus pentru el o sonată pe care a interpretat-o la Hanovra. Haydn l-a felicitat şi i-a dat o guinee, o monedă de aur britanică pe vremea aceea. L-a cunoscut şi pe tânărul Beethoven şi cu toate că prietenia dintre ei a cunoscut suişuri şi coborâşuri, mai apoi amândoi s-au reconciliat manifestându-şi respect reciproc. A legat multe prietenii cu marii artişti ai vremii, printre care şi cu Goethe, ceea ce i-a lărgit mult orizontul artistic. (...)
Concertul pentru trompetă a fost compus pentru Anton Weidinger, celebru virtuoz şi inventator, în decembrie 1803. Prima audiţie a marcat intrarea lui Hummel la orchestra curţii Prinţului Esterházy, loc părăsit de Haydn. Deşi a fost scris în mi major, concertul este mereu interpretat în mi bemol major, o tonalitate mai accesibilă pentru digitaţia la trompetele moderne.
În 1816, Schubert compune două simfonii, destul de diferite. Prima, în do minor, se mai numeşte şi tragica, în principal datorită influenţei compoziţiilor beethoveniene, cealaltă, în si bemol major, face câţiva paşi înapoi şi realizează o lucrare veselă, plină de elan, ce ne aduce aminte de ultimele simfonii mozartiene. Este simfonia a V-a, o simfonie lirică, care, deşi ne aminteşte de Mozart, ne prezintă totuşi un compozitor cu o personalitate conturată şi originală. Practic, această lucrare este adevăratul punct de pornire spre libertatea de expresie în simfonism a lui Schubert. Absenţa percuţiei, a clarineţilor şi trompetelor, dezvăluie intenţia de a construi o lucrare fără accente dramatice. Este o muzică amabilă şi strălucitoare. Ea ne poartă în plină primăvară”, transmite Mircea Tătaru în avancronica spectacolului.
Tot în cadrul festivalului „Timișoara Muzicală”, duminică, 3 aprilie, la Sala Capitol a Filarmonicii „Banatul”, începînd cu ora 19, va avea loc un recital cameral, „Duo Mihăilescu”. Artiștii Manuela Iana-Mihăilescu și Dragoș Mihăilescu vor interpreta lucrări pentru pian la patru mâini, precum Fantezia în fa minor KV 608, pentru orga mecanică, de W. A. Mozart, Sonata în fa major KV 497, de W. A. Mozart și Variațiuni și fugă pe o temă de Mozart, OP 132, de Max Reger.
Ioana NICOLESCU
