Joi, 24 martie, la Sala Capitol a Filarmonicii „Banatul” din Timișoara va avea loc un concert vocal-simfonic, realizat cu sprijinului Institutului Polonez din București.
„Prima parte a concertului conţine trei lucrări concertante pentru pian şi orchestră ale unor compozitori polonezi. Vom asculta «Andante Spianato» şi «Marea Poloneză op.22» de Frédéric Chopin, «Variaţiunile pe o temă de Paganini» de Witold Roman Lutoslawski şi «Concertul pentru pian şi orchestră de coarde op.40» de Henryk Micolaj Górecki. Toate trei lucrările vor fi interpretate de pianista Adriana Dogaru.
În partea a doua, orchestra filarmonicii şi corul «Ion Românu» împreună cu soliştii vocali Virginia Maria Oniţa – soprană şi Cristian Ardelean — bas, vor interpreta «Requiemul» lui Gabriel Fauré”, relatează Mircea Tătaru în avancronica spectacolului.
Dirijorul concertului va fi maestrul Leonard Dumitriu, iar spectacolul va debuta cu „Marea poloneză pentru pian şi orchestră” de Frédéric Chopin.
„Mulţi compozitori au folosit acest dans naţional polonez ca sursă de inspiraţie pentru muzica lor, cu mai mult sau mai puţin talent. (...) Pentru poloneza pe care o vom asculta, menţionăm că ulterior, Chopin a compus o piesă, «Andante spianato», cu rol de introducere. Este pentru pian solo şi i-a dat acelaşi număr de opus, pentru a fi mai clară apartenenţa. Acompaniamentul orchestral al «Marii poloneze» este ultima pagină simfonică a lui Chopin.
Lutoslawski a fost un compozitor şi dirijor născut în Polonia în 1913. După Chopin, a fost steaua notabilă care a ajutat la dezvoltarea muzicii şi în general a culturii din Polonia. (...)Împreună cu prietenul său, pianistul şi compozitorul Andrzej Panufnik, au ajuns să facă o serie de aranjamente după lucrări celebre, dintre care s-au pierdut o mare parte, în timpul distrugerilor războiului. Compoziţia inspirată de capriciul 24 pentru vioară solo a lui Nicolo Paganini, însă s-a păstrat. O serie de compozitori celebri, de la Brahms la Rahmaninov, au creat lucrări fiind fascinaţi de această piesă. Lutoslawski este cel care a urmărit în compoziţia sa lucrarea originală, stând foarte aproape de textul lui Paganini. (...)
Al treilea compozitor polonez prezent în programul de joi seara este Górecki. S-a născut în decembrie 1933 într-un sat din sud-vestul Poloniei. La începutul carierei de compozitor era un entuziast al creatorilor care îmbrăţişau tehnica dodecafonică şi serialistă, în special al lui Anton Webern. Deşi în întreaga activitate a acoperit o mare varietate de stiluri, în perioada când a compus concertul pe care-l vom asculta, se întorsese la un stil armonic şi ritmic destul de convenţional.
«Requiemul pentru solişti, cor şi orchestră op. 48», de Gabriel Fauré, este cea mai cunoscută lucrare a maestrului francez. Motivele pentru care ar fi scris această lucrare sunt neclare. Unii muzicologi declară că ar fi compus Requiemul după moartea destul de apropiată a celor doi părinţi ai săi, alţii spun că el însuşi ar fi declarat că a scris lucrarea doar pentru plăcerea de a compune. Între 1887 şi 1900, Fauré a modificat partitura de mai multe ori, adăugându-i mereu părţi noi. Ultima versiune conţine unele modificări şi este orchestrată pentru un ansamblu mare, premiera având loc la 6 aprilie, 1900, sub conducerea lui Eugéne Ysaÿe. Pe aceasta o vom asculta joi, 24 martie, în Sala Capitol. Are 7 părţi şi durează aproximativ 35 de minute. De la un capăt la altul Requiemul este străbătut de simţăminte umane şi încredere în odihna eternă. Nici o clipă nu întâlnim frica de moarte, ci o senină dorinţă de eliberare şi pace. Această minunată pagină muzicală a fost interpretată şi în 1924, la moartea creatorului ei”, adaugă Mircea Tătaru cu privire la lucrările care vor fi prezentate publicului timișorean.
Ioana NICOLESCU
