Joi, 11 februarie 2016, în cadrul Direcției Județene pentru Cultură a avut loc o masă rotundă pe tema importanței protejării siturilor arheologice. Întâlnirea a avut drept scop semnalarea problemelor care intervin în acest demers și conștientizarea acestora de către societate. „Sper ca prin aceste mese rotunde să dăm un semnal societății, comunității din județul Timiș, din Timișoara, din fiecare localitate. (…) Acest patrimoniu este o parte din identitatea fiecărui loc. Este foarte important să ne deschidem în primul rând publicului, ca acesta să înțeleagă că ceea ce se întâmplă în arheologie nu este doar o problemă a arheologilor, ci este o problemă a culturii. Că face parte din istorie, dar dintr-o istorie a prezentului. Faptul că descoperim un alt oraș în oraș, sau că descoperim urme ale diferitelor civilizații, în diferite stadii, spune ceva despre noi cei de astăzi. Măsura în care suntem capabili să protejăm acest patrimoniu arată gradul civilizației noastre. O țară care nu-și respectă patrimoniul este o țară care nu se respectă pe ea însăși.
E foarte important să avem o evidență foarte clară și faptul că la Direcția Județeană pentru Cultură cu sprijinul arheologilor începem să clarificăm un pic, sperăm până la capăt situația patrimoniului arheologic, a siturilor care sunt sau nu cercetate, e extrem de important. Legea ne obligă, dar dincolo de lege, este vorba de faptul că o astfel de hartă arată mai mult decât unde este situl respectiv, arată cât de densă a fost întotdeauna locuirea în zona aceasta”, a declarat Sorin Vlad Predescu, directorul Direcției Județene pentru Cultură (DJC) Timiș.
S-a discutat legislația în vigoare, importanța înregistrării siturilor arheologice pentru ca acestea să poată fi protejate de lege, diferitele probleme cu privire la situația siturilor arheologice din județ și, totodată, s-au dezbătut strategii de abordare a acestora. „Ne propunem ca în anul 2016 să organizăm o serie de mese rotunde, pe teme privind vulnerabilități în protejarea patrimoniului arheologic al județului Timiș. În cadrul acestor întâlniri, pe care ni le propunem a fi trimestriale, o să încercăm să invităm oameni din afara Timișoarei, oameni care prin experiența lor profesională pot să ne ajute să găsim soluții pentru aceste probleme. (…) Pentru 90% din teritoriul județului încă nu avem situri arheologice înregistrate, cartate. Legislația în vigoare este foarte clară și spune doar atât: descoperiri arheologice se anunță în termen de cel mult 72 de ore, primarului sau serviciilor publice deconcentrate. Ce se întâmplă în practică în cele mai multe cazuri? Din rea credință, întârzieri în proiect, costuri suplimentare, chiar din neștiință, descoperirile arheologice în 99% din cazuri nu sunt anunțate instituțiilor abilitate. Când se anunță, se anunță descoperirile de schelete umane. Atât. În rest, nu se anunță descoperirile arheologice. Și practic doar siturile înregistrate în repertoriu, lista monumentelor și cele referate sunt cu adevărat protejate, restul rămân în voia sorții”, a afirmat Victor Bunoiu, consilier monumente istorice şi arheologie, din cadrul DJC Timiș.
La întâlnire a participat și Bogdan Șandric, arheolog analist în cadrul Institutul Național al Patrimoniului, care se ocupă de administrarea Repertoriului Arheologic Național (RAN). Au fost menționate problemele întâmpinate în demersul de înregistrare a siturilor arheologice, în principal de natură administrativă, proastă colaborare între instituții, lipsa de personal și lipsa de fonduri.
Conform informațiilor furnizate, la nivelul întregii țări sunt înregistrate în RAN aproximativ 15.000. Comparativ, în Ungaria sunt 60.000 de situri. La nivelul județului Timiș sunt înregistrate 873 de situri arheologice, cele mai multe din țară.
În vederea realizării unor strategii viabile a fost propusă o colaborare între Direcția Județeană pentru Cultură, Muzeul Banatului și Universitatea de Vest. Principalul punct de interes este reprezentat de zonele din jurul Timișoarei, unde dezvoltarea economică este în expansiune. „Cea mai vulnerabilă este zona din jurul Timișoarei, zonele din jurul marilor orașe, unde dezvoltarea economică este foarte intensă și dacă nu ai niște informații că acolo sunt situri arheologice nici nu ajung documentațiile la direcțiile de cultură. Și atunci acel patrimoniu este compromis. Aș vrea să propun un protocol de colaborare între Direcția Județeană pentru Cultură, Muzeul Banatului și Universitatea de Vest cu un scop precis, respectiv de identificare, cartare, înregistrare de situri arheologice din județul Timiș. Ministerul Culturii nu are o strategie în ceea ce privește politica de protejare a siturilor arheologice și atunci trebuie să vină din teritoriu, trebuie să ne facem noi politica locală și prin resurse proprii. Într-o primă fază aș avea în vedere zona din jurul municipiului Timișoara, de a organiza niște campanii, primăvara, toamna, sistematice, prin colaborarea celor trei instituții și să încercăm să punem în ordine aceste zone cu prioritate. Sunt câteva zone vulnerabile în județul Timiș. Este vorba de a ne contopi energiile și resursele, de a face ceva concret”, a adăugat Victor Bunoiu.
Ioana NICOLESCU
