De ce să alegem vinul? O întrebare aparent simplă, dar de o complexitate pe care puţini o ştiu. Vinul datează din vremuri străvechi. Grecii antici foloseau vinul pentru întruniri filosofice, de la ei pornind ideea de seminar. Astfel, bărbaţii se strângeau laolaltă şi discutau despre filosofie, astronomie etc, toate în jurul vinului, băutura zeilor. Şi bine făceau. Astăzi nu numai că avem o cultură a vinului ca un mod de viaţă, dar avem şi suficiente studii care ne demonstrează că vinul adevărat este o băutură sănătoasă pentru minte şi corp, consumat, desigur, în cantităţi moderate. Grecii îi considerau barbari pe romani, spre exemplu, pentru că aceştia obişnuiau să consume vinul în cantităţi mari şi fără apă. Pe când grecii amestecau vinul puternic cu apa şi astfel dădeau frâu liber imaginaţiei, fiind cei mai revoluţionari gânditori ai perioadei.
Există şi la noi un eveniment important care explică vinul şi arta de a-l savura. Astfel, Salonul Internaţional de Vinuri îşi deschide pentru a 12-a oară porţile la Centrul Regional de Afaceri, în perioada 3-5 aprilie 2015. Evenimentul atrage în fiecare an peste 300 de specialişti din domeniul vitivinicol: producători şi distribuitori de vin, utilaje de vinificaţie, accesorii de vin şi material săditor, oenologi, somelieri şi experţi degustători, edituri dedicate literaturii de specialitate. Pasionaţii de vin, dar şi cei care doresc să-şi îmbogăţească cunoştinţele asupra vinului, vor avea posibilitatea să descopere oferta oenoturistică a cramelor: centre de degustare a vinului, meniuri sofisticate şi spaţii de cazare, toate într-un peisaj de o frumuseţe desăvârşită.
Tot în acest an va fi sărbătorită şi cea de-a 10-a ediţie a Concursului Naţional de Vinuri şi Băuturi Alcoolice VINVEST, în perioada 1-2 aprilie, organizat în parteneriat cu Asociaţia Degustătorilor Autorizaţi din România, care constituie juriul concursului. Cei care cumpără un bilet la eveniment își pot câştiga greutatea în vin!
Industria şi cultura vinului, o civilizaţie
Au fost eforturi susţinute timp de 12 ani să venim în Timişoara cu acest eveniment, ca oraşul să devină capitala vinului pentru trei zile. În salon avem producători de vin, marea majoritate din România, dar şi din Italia, Serbia etc. Vinul este un aliment, un medicament chiar şi nu numai. Vinul este cel care ne adună la evenimente, este cel care dezleagă inimile, cum spunem noi, lângă un pahar de vin altfel punem un proiect în aplicare. Este o artă, este o cultură, este o civilizaţie. Atunci când bem un vin trebuie să avem memorie senzorială, o arhivare a soiurilor de vinuri. De aceea suntem noi aici. Este foarte interesant să-ţi găseşti gustul tău în cadrul evenimentului. Salonul se adresează consumatorului final care vine şi degustă. După care îşi caută gustul propriu, pentru că asta nu se poate impune. Vinul cel mai bun ţine de fiecare gust în parte. Iar ulterior, când oamenii merg să cumpere vinul în magazine, vor şti ce le place şi le vor căuta pe acelea care se pliază pe gustul lor. Ceea ce facem noi este un act de cultură. Ne bucurăm că sunt mulţi vizitatori care asta urmăresc – să-şi descopere vinul iubit întru gustul fiecăruia.
Şi nu vorbim numai de vinuri. Vorbim de o întreagă industrie şi cultură a vinului. Cum sunt paharele speciale, accesorii elegante, sticlă, cantere. De asemenea, vor fi prezenţi somelieri care pun la dispoziţie cunoştinţele lor asupra soiurilor de vinuri şi combinaţiile culinare.
Mai mult, în cadrul salonului se poate cumpăra de la viţa de strugure, la zdrobitor, presă, filtru, cisternă, atât pentru crame mici, cât şi pentru cele mai mari. Ne ducem şi către zona de maturare a vinului, avem butoaiele de lemn de stejar, sticle, dopul de plută, deci întreg segmentul de producţie până la îmbuteliere.
Încercăm să introducem în reţeta noastră de turism şi turismul viticol. În străinătate este o cultură în a-ţi lua concediu în turism viticol. Producătorii de vin sunt pregătiţi. Au crame, au pensiuni, îşi aşteaptă vizitatorii cu mâncare tradiţională, cu vinurile autohtone, cu program artistic pe fiecare regiune în parte. Noi avem şi soiuri internaţionale, dar promovăm cu precădere soiurile autohtone româneşti, ne spune Lucia Pîrvu, oenolog
Trebuie reactivat consumul de vin
Salonul este la a 12-a ediţie şi asta spune multe. În fiecare an încercăm să îi dăm un fler aparte, să promovăm cultura vinului cât mai mult şi cât mai bine. Menirea unui salon de vinuri este ca producătorii să vină şi să-şi prezinte produsele pentru a le vinde. Ce vrem noi este să reactivăm consumul de vin. Să fie pe placul tuturor. Dacă oamenii vor înţelege că vinul este un produs sănătos, cosumat în moderaţie, şi foarte plăcut, sunt convins că lucrurile se vor schimba în bine. Media de consum la noi în ţară este de 20 de litri pe cap de locuitor, într-un an de zile.
Vinul este un medicament
Și lumea medicală, în ultimii 20 de ani, a constatat că într-adevăr vinul este o băutură importantă pentru corpul uman. Vinul conţine vitamine, elemente minerale, flavonoide, care odată ingerate în corp au rolul de a ajuta ţesuturile vasculare, de a le elasticiza, Dacă consumăm vinul moderat, 1-2 pahare de vin la masă, este o luptă împotriva bolii cardiace. Medicii au recunoscut, prin studii serioase, că un aport de 50 de mililitri de vin pe zi are numeroase beneficii. Pe lângă afecţiunile cardiace, a arterosclerozei, a inflamaţiilor sau a banalei răceli, vinul mai aduce îmbunătăţiri şi asupra altor afecţiuni, de natură psihică. Pare paradoxal, dar un consum moderat de vin luptă împotriva alcoolismului. Dacă bei un pahar de vin pe zi nu-ţi mai trebuie şi alte băuturi mai tari. Este o reacţie a corpului uman, este un lucru verificat de specialişti.
România are vinuri bune, dar puţini consumatori
România a făcut progrese bune în ceea ce priveşte calitatea vinului, prin investiţii în crame şi tehnologii ultramoderne. S-a şi văzut imediat o creştere a calităţii. O perioadă, în România nu s-a practicat exportul, pentru că piaţa noastră avea un consum destul de bun. Este greu să obţii la exporturi 2 euro pe o sticlă de vin. Dar 2 euro pe piaţa internă nu este un preţ mare. În ultimii ani, însă, piaţa internă a scăzut pentru că s-a redus consumul. Puterea de cumpărare a românilor a scăzut, pentru că oamenii au mai puţini bani. Atunci sigur că acest aspect se regăseşte în fiecare consum. Vinul a ajuns să fie tratat ca un moft ocazional, la evenimente. Nu avem un consum de vin zilnic, ca în străinătate, pentru că oamenii nu își permit să bea un pahar de vin în fiecare zi. Astfel că a revenit ideea de export. Calitate avem, deşi la nivel mondial forţa de vin este fabuloasă, sunt sute de mii de soiuri de vinuri în întreaga lume, este o supraproducţie la nivel mondial. Dar cu insistenţă şi calitate se pot accesa anumite pieţe. România exportă, dar am putea mări considerabil cantitatea de export.
Uitaţi-vă după vinuri certificate
Am întâlnit în străinătate un producător care avea un magazin de desfacere. Şi în faţa magazinului avea o plăcuţă cu apă şi un microscop. Şi îi invita pe trecători să privescă la micscop să vadă ce este în apă. În apă apăreau o grămadă de microorganisme. Apoi punea câţiva stropi de vin pe plăcuţă şi invita oamenii să privească la microscop. Vinul era curat. Aşadar, el spunea că vinul este mai sănătos decât apa. Vinul este cea mai igienică băutură, dacă este făcut aşa cum trebuie.
În România avem vin bun, vin din struguri! Noi controlăm la nivel de ţară tot patrimoniul viticol şi evaluăm tot ce intră pe piaţă. Certificăm astfel indicaţia geografică şi începem de la cum sunt îngrijiţi strugurii, la cât sunt de sănătoşi, proporţia la hectar, tot. Holograma de calitate, DOC, o acordăm producătorilor, pentru a o pune pe sticlă. Altfel vinul nu poate fi îmbuteliat şi scos pe piaţă. Sunt reglementări clare. Consumatorul trebuie să se uite pe sticlă să vadă dacă există holograma de calitate, să ştie dacă este certificat. Astfel poate să aibă încredere că e ceea ce scrie pe sticlă, fie că e Chardonay, Cabernet etc. Se mai fac vinuri cu coloranţi, cu aditivi etc, noi îi depistăm şi îi sancţionăm pe comercianți, dar cu siguranţă ei nu au primit certificarea DOC, ne spune Petre Badea, vicepreşedintele Asociaţiei Degustătorilor Autorizaţi din România
Andreea Vasilescu
